Back in business...

Imi ardeau buricele degetelor sa scriu... asa cum obisnuia sa spuna un om drag mie..

Irelevant e faptul ca m-am intors in tara, ca mi-am revazut prietenii, etichetele romanesti de pe sticlele de tequila, ca am facut placinta de dovleac si am stat la gura sobei cu Elizabeth Gilbert in satucul copilariei mele, ca mi-a fost dor de zambetul mulatru al Lisabonei...sau ca am reluat activitatea workaholica...

Azi am plecat spre Sibiu. O sa stau vreo saptamana pe aici, singura in cautarea imposibilului..
Partea interesanta a fost drumul pana aici si colegul de bancheta de pe maxi-taxiul de 9 dimineata.
Omul din Arad, posedat de o calmitate si rabdare rar intalnita.. si deloc panicat ca si-a pierdut zborul de dimineata... fu compania cea mai placuta cu accent ciudat din ultimul timp...

Primele 2 ore mi-a explicat cum sta treaba cu organizatiile non-guvernamentale, apoi am dezbatut pe larg legislatia romaniei, dreptul civil, obiectivele politice, fondurile europene si alte teme de restrans interes pentru persoana mea discapacitata...
Dupa care, la o alegere libera de tematica, tanarul domnisor de vreo 30 de ani cu pantofi de piele intoarsa maro a dorit sa stie mai multe lucruri despre tehinicile feminine de infrumusetare. Asadar urmatoarele ore le-am petrecut vorbind despre centrele spa, masaj si electrostimulare, impachetari si vacuum, tipuri de fond de ten si marci de rimel, peeling, gene false, lentile de contact, tratamente faciale si lifting...

Si uite asa am invatat amandoi cate ceva despre lucruri de care nu aveam absolut nici cea mai mica idee.
Si la urmatorul popas l-am ajutat sa ii cumpere iubitei un parfum pe baza grupei ei sanguine, a culorii parului si a personalitatii... :))))

Restul orelor le-am petrecut facand integrame... si tulburand incultura si linistea publica din imprejurimile apropriate..


In rest sunt bine, ca de obicei... cu noi fluturasi in stomac si ganduri invalmasite... si un nou capitol la draga mea carte. Posibil de data asta unul lung, frumos, desavarsit, palpitant si ingenios.. sau scurt si cu o morala veritabila catre sfarsit..



But don't we all love unanswered questions ?!

L'enfer..

se prelungeste irrèmediable..
E groaznic sa fi stuck intr un locsor privat de civilizatie si perturbare distragatoare de atentie.. unde linistea dupa lasarea serii se infige ca un pumnal intr o rana ale carei copci sunt si asa destul de firave..
Si cum citatele ma scot mereu din incurcatura:
"Silence scares me, cuz it gives me too much time to think.."

Si toate tampeniile astea, apusuri, brize, valuri, seninatati, nisip si serenitati ..ma obliga sa cuget involuntar la tot felul de absurditati..
Si oricat ai incerca sa ti ocupi timpul ramas cu tot felul de lucrusoare inutile, cu atat iti dai seama mai mult ca nu esti sincer cu tine..
Si in final, nu ti ramane decat sa ti accepti singuratatea si sa ti infrunti gandurile..

Am citit recent un articol foarte bun, pe care l ador pentru simplul fapt ca mi a elucidat toate framantarile incomprehensibile si opace, si pe care il si detest dealtfel , pentru explicatia logica si coerenta, total plauzibila a nevoii de a tanji dupa un sens..

Daca as fi avut un laptop, in locul unui telefon primitiv cu internet, as fi putut lucra necontenit si nemarginit la cartea mea. Ar fi fost un capitol a'la Vasudevan Nair, unde as fi transpus creativ si artistic in pielea personajelor mele, propriile angoase, temeri si framantari launtrice si as fi dat singuratatii, linistii si tacerii o intensitate astronomica.. cum nici macar centralele atomice sau nucleare nu pot concepe..

Oricum, e scuzabil sa spui 'daca'..

In fine, sa trecem la chestii superficiale..
Asta seara am fugit cat mai departe de terasa minune de aseara.. Dar BOMBA!
Un burtos cu zgarda poleita de 24 k, de la o masa alaturata, isi ridica ratul din jgheab, isi aduce mertzanul pe trotuar si 'bahaos': deschide geamurile si da la 'maxim am zis' cdul compilatia verii.. Guta rage si behaie la mii de volti, iar eu inghit in sec un sos mexican, care are orice, numai ardei iuti nu..
In general.. diger orice fel de muzica.. atata timp cat versurile nu contin dezacorduri, si unde lait motivul consta in orice altceva decat: dusmani, numere, talente, sisteme, amante, balerine, chinuri, suferinte, jmecherii si barosani..

Pun pariu ca daca ma stabilesc intr o pestera pe un varf de munte izolat, karma mea pozitiva, atrage dupa ea un nou spatiu de dezvoltare propice pentru o academie culturala Million Dollars..
Just in case, maine la cina imi iau castile si ascult EforieFm.. :)))

Excluzand simfoniile in do major, sunt epuizata.. Cunosc Cta mai bine decat cartierul Obor, dupa atatea zile de umblat bezmetic si fara tinta..
Ps: la pranz am mancat la 'Scoica' za greatest paste cu sos alb si fructe de mare..
Pps: 2 testoase din acvariu s au uitat fix la mine timp de o ora, fara sa clipeasca macar..
Ppps: azi nu alerg pe plaja.. ma complac patetic..
Pppps: jur ca mor de ciuda ca sefele mele au fost la opera cu Anna Karenina, in timp ce eu ma multumesc cu ea doar pe noptiera..

Vagonul 8 vanilla'caramel..

..si nici Anna Karenina, insotitoarea mea de drum, nu intelege un gram din framantarile scurse pe geamul prafuit de Cta..

p.s.: urasc sa ma trezesc dimineata..
ps 2: minunatul meu job ma sechestreaza teribil si singura o sapt intr-o statiune reumatica
p.s.3 : jur ca nu mai ies la limonade cu intelecti care pot vorbi ore despre icre negre de moruni disparuti si iahturi de infiniti m2.. al caror buton de pornire depaseste circumferinta materiei cenusie a intregului sau arbore genealogic..

Am disparut

din peisaj...

Traiesc destul de greu fara viata virutala...dar ma consoleaza deseori nicotina...

Am inceput alt proiect...care ma face sa ma gandesc cu drag la cele din urma ... :)
Se pare ca niciodata nu am sa ajung pe linia de plutire... Nu dorm, nu mananc, nu am bani, nu mai am voce si am picioarele aproape rupte... :))

Partea buna...am vizitat Sighisoara si Sibiul...am tras doua, 3 poze... iar acum ma cred culta...O carte n-am mai citit de 2 luni.. Nici macar ziare... Aproape ca nu nici nu mai stiu daca mai cunosc alfabetul...

In rest... ca de obicei... imi vad prietenii o data la 4-5 luni, parintii...destul de rar... si mi petrec zilele cu oameni pe care nu prea-i cunosc...

Mai bine ma faceam stewardesa... :))

Timp...

de o luna are sa-mi lipseasca ingrozitor viata virtuala.
Nu hi5, nu netlog, nu youtube, nu blog ... Nu dependenta!!!

Plec, cu un rucsac in spate si un tricou parfumat in el... sa ma sacrific si sa-mi dovedesc...din nou...
Si ma mint pe mine cand imi trece prin gand ca plec cu treaba...pentru ca asa trebuie...
Cred k ma duc de fapt sa-mi regasesc salbaticia si sa-mi pierd umanitatea... in inima muntilor..

Bine ar fi ..daca doar viata virtuala mi-ar lipsi ...

Replay...

Ceea ce fac eu acum se numeste 'a-ti baga p**a' ...

Capat de linie.
Aici zic stop.


Am sa ma intorc ... si aici ...si acolo. Si am sa va explic.