Terapie...

la o sticla de vin rosu, intr-o cafenea sumbra...
Am inteles de la EA, ea care ma iubeste neconditionat si ireversibil cum ca nu as fi total nebuna de legat.. ci doar trec printr-o perioada de cacat a vietii mele.. in care e absolut normal si plauzibil sa mi fut timpul cu framantari si cugetari ilogice..

Mi-a mai spus ca-mi citeste blogul, si ca de multe ori intelege perfect starile mele si ascunzisurile subtilitatilor pe care le arunc.. Desi mi-e greu a o percepe undeva intre psiholog si prietena cea mai buna, pentru ca uneori am impresia ca ma cunoaste mai bine decat ma inteleg eu, am dedus ca trebuie sa fiu mai sincera cu mine si mai libera in exprimare..

Asadar,
pe langa mici si neinsemnate probleme esentiale cu familia, banii, jobul si calatoria catre egoul meu.. ma macina un rahat de enigma inexplicabil de idioata.. care-mi consuma noptile, neuronii si toate picaturile de viata din pretinsa mea existenta...

Simt ceva bizar pentru o persoana cu care m-am vazut doar de cateva ori, stare a carei definitii imi e teama sa o cataloghez..
Asta pentru ca nu am mai simtit vreodata asa ceva si pentru ca nici nu inteleg paradoxul cum o persoana iti poate demonstra in cateva franturi de clipe, ca este tot ceea ce ai cautat si ai fi vrut sa gasesti ..
Doar ca El procedeaza ironic si involuntar asa cum faceai tu de fiecare data.. ..dispare..

Asadar, in schimb.. te consolezi in bratele unui barbat care i se aseamana oarecum, pe care alte femei l-ar diviniza.. dar de care tie iti este imposibil sa te indragostesti..


Si pana la urma lupta cea mare se da intre mine si orgoliul meu ..

Rahat..

cred ca mi as putea numi toate posturile 'insomnie'.. de acum incolo..
Pentru ca aparent asta e singurul lucru stabil si cert din vietusoara mea..

Ahhh, si sunt o vaca din plastelina mazgalita pt ca ma simt absurd de cretina ca n am avut tupeu sa postez azi ..cel mai sincer articol al meu, lately..

Insomnie.. creatie.. desertaciuni..

Aluneci grabit desenand cu un deget de creta contururi..
Sigilezi o fereastra, inchizi, o renegi.. Legi cuie cu sfori de iluzii, pui lacat de vise.. zavor intre patimi si strigate..

Te ascunzi intr un colt efemer,iti strangi genunchii la piept... muscandu ti isteric orgoliul.. si gemi de placere.. Te bucuri, cerneala amara..

Si stii ca afara pandeste furtuna.. Inima zbuciuma.. sangele ticaie..
Ai gusta vantul si ploaia.. descult!

Te intorci spre fereastra.. oglindirea i divin de perfida.. Te sperie riscul cel vid, e minciuna! ramai emisfera batuta de umbre..

Apoi stergi cu maneca rece, aburi lasati pe fereastra de neputinta nasului tau.. Reflexie.. izbita de desertaciunea ochior tai..

Revealing...

this is it..

Iar..

jocul nou pe care l incerci e fara sens.. logica.. ratiune..

Oare de ce..

atunci cand un om incepe sa si gaseasca echilibrul, intotdeauna reapare cineva care sa i perturbe intreaga existenta a universului cosmic..?!
Si de ce apare in momente cu deplina pace, liniste si resemnare sufleteasca.. tocmai cand incepi sa uiti si sa pasesti inainte..

Greu,dar nu imposibil.. e sa spui 'scuze, dar stop joc..!'

To the a-i-r-p-o-r-t !!

Landed!
Long live the Queen!

I'm not on my own this time.. It's not just me and my bitter sweet madness..
My 'churitina' sister is about to set her foot in this airport in about 2 hours..

Till then, it's just me, croissants, capuccino and London!

Servetele..

birou, popcorn si 'P.s. I love you'.. Apoi m am regasit in..
'It's like I'm trying on a pair of shoes that I really wanna buy... it's just that they don't fit..'
si.. raspunsul..

'Then why don't you try walking barefoot for a while?!'