“In viata nu trebuie sa te gasesti pe tine insuti, ci sa te creezi..”
…mereu am fost de acord cu deviza asta.
Tocmai de aia ..am sa introduc filmuletul asta, care de fiecare data cand am ’second thoughts’, sau … sunt pierduta in spatiu …it helps.
marți, 29 ianuarie 2008
joi, 10 ianuarie 2008
Vreau un baiat II… fairytale gone bad
La jumatate de an, dupa ce am scris ‘vreau un baiat’, incepusem sa cred ca era inutil, fals, ireal.
Am crezut in ceea ce scria acolo, si eram 100% convinsa ca exista asa ceva….asta chiar daca finalul indica un lucru opus. Aia era doar picanteria, lucrul care starnea controverse …
Stiam ca exista asemenea baieti, si ca nu-ti pica din cer. Sfaturile inutile ale unora m-au amuzat. Replici, comentarii penibile, supozitii cretine, cutezanta de a-mi da stafuri total nepotrivite si de a-si baga piciorul in viata mea ca si cand m-ar cunoaste de mici copii, dupa 10 propozitii si 5 poze. ( fie 200 de poze :)) )
Octombrie: il cunosc, ne invarteam in jurul cozii. Eu preocupata de tot ceea ce se petrecea pe platoul de filmare. El preocupat de armura si calul sau de Fat Frumos. Imi zambeste, ii zambesc, vorbim despre saratele si biscuiti si ne chinuim sa facem rost unul de tel celuilalt.
Tentativa mea a reusit. De aici totul e un cliseu. Mesaje, telefoane, hi5 si mess, intalniri, Corona si ciocolata calda, fum de tigara si strambaceli din nas. Imi place, insa nu-mi plac celelalte doua prietene ale lui. 
Nu ma complic!
Isi clarifica situatia. Fuck it! Ma complic… 
Un baiat in fata caruia nu e nici o problema sa stai nemachiata, un baiat care ma tinea strans de mana, care imi suporta supararile mele nefondate.
DA “Vreau un baiat…” nu e doar in basme. Exista!
…nu a alergat cu mine prin ploaie, s-a plimbat doar prin zapada…
…m-a plimbat prin parc, nu am sarit in saltele, dar am facut poze tavalindu-ne prin zapada… si la a doua intalnire m-a dus in Fun Land
…nu mi-a rupt flori de pe strada, dar mi-a adus la birou un ghem imens din ziare mototolite, care dupa ce era desfacut cu greutate ascundea un Kinder surprize…
…nu m-a oprit in mijlocul intersectiei sa ma sarute,… ci m-a plimat pe 1 dec, de mana pe magheru… 200 de metri pe linia dubla continua la 3 noaptea …ca sa pot sa am cea mai buna vedere a luminitelor alora idioate pe care le ador… intre zeci de claxoane si tremuraturi de glezne :X
…nu avea cine stie ce simt al umorului, dar ma facea sa rad la bancurile lui tembele
…nu am impins la nici o masina, dar arata al dracului de bine in metrou…
De ce vorbesc la trecut? Pentru ca s-a terminat…
Am spus cuiva astazi: avea 90% din “Vreau un baiat…” , dar restul de 10% au facut relatia sa esueze.
Vina? Cine stie ?! Cu siguranta a mea…
Probabil dat fiind faptului ca mi-am pus un parbriz in fata. Nu se poate citi nimic pe mine, sunt instabila, nesigura uneori pe reactiile mele, ma schimb de la o zi la alta, sunt dificila, urasc rutina, nu fac loc in viata mea, sunt rautacioasa, plina de subantelesuri, subtilitati, nu sunt directa cand ar trebui, evit discutii pe care ar trebui sa le port, mi-e frica…
Daaar…motorasul mergea … 
Nu vreau sa recunosc…da … mi e frica! Mi-e frica de o alta persoana in viata mea,in timpul meu, care nu-mi ajunge nici pentru mine. Mi-e frica de ideea de a fi dependenta de altceva in afara de tigari, mi-e frica de faptul ca o sa ma trezesc intr-o dimineata si primul lucru pe care o sa-l simt o sa fie nevoia sa aud vocea cuiva. Mi-e frica sa am sentimente!
Mi-a fost frica de o luna si jumatate care a spulberat mitul celor “2 saptamani jumate” [o sa scriu alt articol pe tema asta…cunoscutii insa stiu despre ce e vb] .
Nu am putut sa scriu ‘comitted’ pe hi5, cunoscandu-ma pe mine atat de bine …am scris “I’ll tell you later”… asta da nesiguranta Acum e single… si bag mana in foc ca reinvie mitul celor ‘2 sapt jumate’.
Da…ai ghicit! Atat au durat majoritatea relatiilor mele …de un an si jumatate incoace :)) Call me crazy?! Yup…you’re right 
Hai sa inchei…
Acum nu mai vreau un baiat… vreau doar un tembel de 2 ori mai inteligent ca mine, de 5 ori mai smecher, de 10 mai tampit, de 7 mai spontan …care sa-i mi aduca Raffaello
Acum asta vreau… cum zicea Claudiu …cineva care sa ma lase asa …. uimita..
Fetelor …’Vreau un baiat…” nu e un basm, ci doar o poveste pe care tu o scrii… Ia-ti o foaie,un stilou, un baiat si da-i drumul la cerneala!!!!!
IrinaBabyBubbles
9 ianuarie 2008
vineri, 4 ianuarie 2008
Pinguini la Polul Nord
Astazi, 03 ianuarie 2008
Am intrat in Bucuresti, dupa o perioada in ‘pustietate’.
Ce vad? Mormane de zapada haotice aruncate intre masini, poteci minuscule facute pe trotuare imense, masini ingropate in gramezi de puf alb , sclipiri reci pe sosea… si haos
Era ora 20. Se calmasera spiritele. Paream o mare de oameni resemnati.
Bucurestiul e imbracat in alb.
Azi…ne-am demonstrat …ca suntem ipotenti!!!!
Da!!…noi. Eu…ratacita intr-o stare de nesiguranta, tu…care mergi pe strada cu sacosa Billa, el…care imi vinde ziarul in fiecare dimineata, voi…care le claxonati pe ele in statia de tramvai, si …ei …care dezbat probleme ..si rezolva nimic’uri.
Noi suntem de vina, societatea este de vina.
Asteptam ca ei sa ne rezolve situatia. Asteptam ca ei sa ne deszapezeasca strazile, ca ei sa impinga la autobuzele cazute in sant, ca ei sa ne repare sina de tramvai defecta de pe Colentina, ca ei sa ne curete trotuarul pe care vom merge bosumflati cu aceleasi ghete de anul trecut. Vrem ca ei sa rezolve incalzirea din bloc, ei sa ne ridice cand alunecam si ne dam cu nasul de trotuar… ei sa ne spuna o poveste, sa ne inveleasca si sa ne sarute de noapte buna.
Hai sa facem si noi ceva.
Hai sa iesim cu lopetile si sa ne curatam trotuarul, hai sa nu mai parcam masini de-a dosul, hai sa muncim indeajuns incat sa meritam o pereche de bocanci noi anul asta, hai sa nu mai furam cablu de la vecinul, hai sa coboram cu o surubelnita la subsol si sa rezolvam centrala de incalzire, hai sa nu mai bem in drum spre casa, sa ne lovim la cap si sa sunam la ambulanta. Hai sa nu mai dam vina pe EI.
Hai sa nu mai dam vina pe sistem!!!
Sistemul suntem noi.
Noi facem lucrurile functionale sau invers. Noi avem puterea de a decide. Noi ne lasam manipulati, noi uitam sa gandim…si ii lasam pe altii sa gandeasca si sa decida in locul nostru.
Noi alegem ceea ce suntem.
Eu ieri … am vazut doar niste pinguini pe strazile polului nord…
Tu ce esti?
Irina Baby Bubbles 3 ianuarie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)